Ne impunem singuri limite: daca nu as sta cu parintii.., daca azi ar fi soare.., daca azi nu ar fi asa de mult soare.., daca ar fi mai devreme.., daca as avea laptop.., daca nu m-as trezi de dimineata.., daca nu as sta asa de tarziu la servici.., daca… .
Am putea face milioane de lucruri, daca am gandi ca toate limitele astea nu sunt decat conjuncturi care transforma circumstante favorabile in circumstante mai putin favorbile, insa in niciun caz imposibile.
In acelasi timp “what you don’t have, you don’t need it now” si poate ca lucrurile ar trebui sa fie exact asa cum sunt pentru a te defini – TU, individualitate unica in Univers. Daca ai fi mai mult, ar fi prea mult.
Si daca totusi ai alege sa iti traiesti toate clipele intr-un extremism al simturilor, ce parfum ar avea viata?